Iubim, visăm fără oprire şi ne facem planuri alături de persoana iubită, dar nu ne întrebăm niciodată ce ne motivează. Se întrezăreşte, totuşi, un „de ce” atunci când lucrurile nu mai merg la fel ca în momentele de început.

De ce simţim „fluturi în stomac” de fiecare dată când ne gândim la persoana iubită şi de ce momentele pe care nu le petrecem împreună sunt pline de aşteptare? Ce ne face să alegem o anumită persoană pentru tot restul vieţii? Un prim răspuns îl găsim în teoria evoluţionistă: pentru reproducerea speciei. Şi asta pentru că natura aranjează lucrurile în aşa fel încât specia să fie perpetuată de indivizi compatibili, însă acest răspuns nu explică pe de-a întregul procesul complex prin care se declanşează în organism mecanisme de o fineţe nemaipomenita.

Capacitatea de a ne îndrăgosti nu se diminuează în timp. Prin urmare, dacă şi la vârsta a treia, când nu mai putem vorbi de perioada fertilă, ne putem îndrăgosti la fel de uşor ca în adolescenţă, simplul fapt de a ne înamora nu are de-a face neapărat cu dorinţa de procreare, subliniază specialiştii.

Mi-e teama de singurătate

Cercetătorii au ajuns la concluzia că, atunci când ne îndrăgostim, căutăm de fapt să nu fim singuri şi să avem alături partenerul capabil să completeze experienţa deja acumulată. Pare dificil de realizat?! Nici pe departe! La fel cum avem amprente la degetele de la mână, aşa şi psihicul nostru are amprentele lui, care oferă detalii despre experienţa anterioară, despre fobiile pe care le avem şi despre mecanismele de supravieţuire. Inconştient, avem posibilitatea de a scana amprentele psihologice ale celorlalţi. Normal, cele mai atragătoare persoane vor fi acelea care au amprente care se potrivesc sau sunt complementare cu ale noastre. Aşa se explică cuplurile in care ea vorbeşte şi pune mereu lumea la cale iar el ascultă şi caută soluţii pentru ca ea poată pune planurile în aplicare, şi în acelaşi mod se explică relaţiile în care ambii parteneri gândesc la fel.

Persoanelor de sex masculin le trebuie mult mai puţin timp să se îndrăgostească decât celor de sex feminin: puţin mai mult de 8 secunde, arată un studiu recent. Spre deosebire de bărbaţi, femeilor le trebuie mult mai mult timp, fiind nevoie chiar de mai multe întâlniri pentru a-şi da seama dacă respectivul bărbat este cel potrivit. Cu cât un bărbat priveşte mai mult o femeie, cu atât e mai interesat de aceasta şi se îndrăgosteşte mai repede. Dacă, în schimb, încetează să o mai privească după deja patru secunde înseamnă că nu este interesat.

Dragostea, asemenea unui drog

O primă întâlnire, o a doua, o a treia, până la infinit… Cu fiecare întâlnire, simţim nevoia să petrecem cât mai mult timp împreună. Şi este şi normal: odată ce „am pus ochii” pe persoana care ne completează, intră în acţiune un centru din creier stimulat şi în cazul altor dependenţe. De fapt, în urma scanării creierelor persoanelor îndrăgostite, s-a observat că modificările cerebrale suferite sunt aceleaşi ca la o persoană care foloseşte droguri. Când iubim, creierul eliberează dopamină, un neurotransmiţător care cauzează senzaţia dă de euforie. Aceeaşi sub-stanţă produce starea de picmre din timpul unei partide de sex. In momentele intime, se eliberează şi doi hormoni (vasopresină şi oxitocină), care nu fac decât să ne întipărească şi mai mult în memorie informaţii despre mirosul ori aspectul partenerului. Iar atunci când un anumit miros din mediul exterior ne aduce aminte de partenerul de viaţă, creierul nostru reacţionează imediat prin eliberarea dopaminei. Urmarea o ştie orice îndrăgostit: ne simţim visători cu capul în nori.

Explicaţia ştiinţifică ciasică a îndrăgostitului vine din instinctul nostru de perpetuare a speciei. Avem nevoie de dragoste pentru a ne găsi un partener, pentru a ne întemeia o familie şi pentru a avea unui sau mai mulţi copii. Nu întâmplător, anumite trăsături sunt mai dezirabile decât altele (de exemplu trăsăturile simetrice, care sunt percepute ca fiind un semn al sănătăţii fizice). Atunci când suntem îndrăgostiţi apar anumite modificări neurochimice în creier, care ne dau acea cunoscută senzaţie de fericire, dar duc la alterarea apetitului somnului şi chiar a condiţiei fizice şi stării de oboseală.